pentru declansarea procedurii de divort


ACTELE NECESARE PENTRU DIVORT

  • certificatul de casatorie (in original)
  • certificatele de nastere ale copiilor minori (in copie xerox)
  • certificat medico-legal (in cazul violentelor unuia dintre soti)
  • actele de proprietate ale bunurilor comune (in copie xerox)
  • lista cu bunurile comune si modul de impartire a acestora (daca s-a ajuns la o intelegere cu sotul/sotia pe acest aspect)
  • lista neintelegerilor dintre soti (daca nu ajungeti la un acord pentru divort prin intelegere)
  • cerere de divort;
  • taxa timbre fiscale;
  • timbre judiciare.

CAT COSTA DIVORTUL

Costurile sunt formate din: taxa de timbru de 39 lei, timbru judiciar de 0,3 lei si onorariu avocat care variaza in functie de
complexitatea cauzei.

CAT DUREAZA DIVORTUL

Divortul fara partaj dureaza intre 1-2 luni daca sotii se inteleg asupra tuturor aspectelor si intre 2 – 6 luni de la data
depunerii cererii de divort la Judecatorie daca sotii nu se inteleg.
Divortul cu partaj dureaza intre 1 – 8 luni de la data depunerii cererii la Judecatorie.

UNDE SE JUDECA DIVORTUL

La judecatoria in raza careia se afla ultimul domiciu comun al partilor daca cel putin unul dintre soti mai locuieste acolo.

TIPURI DE DIVORT

Divort prin acord

Este varianta cea mai simpla, ieftina, eleganta si care dureaza cel mai putin.

Legea impune 3 conditii care trebuie intrunite cumulativ pentru ca aceasta cerere sa fie admisibila:

  • ambii soti sa fie de acord cu divortul si sa semneze impreuna cererea de divort;
  • a trecut mai mult de 1 an de casatorie (conform certificatului de casatorie)
  • nu sunt copii minori rezultati din aceasta casatorie (fie sotii nu au copii, fie acestia sunt majori)
    Caracteristici: se face o cerere comuna, nu se audiaza martori, nu se cerceteaza motivele divortului, casatoria se desface
    fara a se priciza cui apartine culpa, deci hotararea de divort nu se motiveaza.
Divortul din motive temeinice

Daca nu intruniti vreuna dintre cele 3 conditii pentru a obtine divortul prin acord, atunci unul dintre soti (reclamant) se va
adresa cu cerere instantei competente in contradictoriu cu celalalt sot (parat). Acesta din urma poate face intampinare sau
chiar formula si el o cerere de divort.
Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice, instanta trebuie sa constate indeplinirea a 3 conditii:

  • existenta motivelor temeinice de divort;
  • faptul ca motivele temeinice au afectat grav si iremediabil raporturilor dintre soti;
  • imposibilitatea continuarii casatoriei din aceste motive, cel putin pentru reclamant.

Motivele temeinice pot fi:

  • parasirea nejustificata a domiciliului comun de catre unul dintre soti;
  • infidelitatea unuia dintre soti;
  • acte de violenta morala sau fizica care duc la destramarea vietii de familie;
  • existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic
  • sotul pârât manifesta dezinteres pentru viata de familie
  • consumul in exces de bauturi alcoolice
  • daca au existat despartiri
  • nepotriviri de caracter, etc.
Divortul din culpa comuna

In practica, este posibil ca desi nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru divortul prin acord, sotii sa fie de
acord asupra tuturor capetelor de cerere: divort, numele dupa divort, incredintare copii…
In aceasta situatie, de cele mai multe ori, sotii cer desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna, si vor solicita ca
probe inscrisuri si un martor comun.
In situatia in care partile nu se inteleg, dar din probele administrate rezulta culpa ambilor soti in desfacerea casatoriei prin
divort din culpa comuna a sotilor.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In cazul in care nu se poate realiza divortul prin acord sau divortul din culpa comuna, reclamantul va trebui sa convinga
instanta cu probe nu doar de culpa paratului, ci si ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar
continuarea casatoriei nu mai este posibila. In acest sens se va apela la prezentarea inscrisurilor, la audierea martorilor,
si la alte mijloace de probare a prejudicierii iremediabile a relatiilor de casatorie si la culpa celeilalte parti. Este cazul unor
procese ce implica incarcatura emotionala traumatizanta pentru ambii soti si, eventual, pentru copiii din casatorie.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar daca ambele parti cer, instanta
nu va mai motiva hotararea de divort.

Probe: acte, martori (pot si rudele si afinii, mai putin descendentii directi: copii, nepoti de copii), ancheta sociala (in cazul in
care exista copii minori)

LA CE SOLUTIE VA PUTETI ASTEPTA

Daca sunt indeplinite conditiile legale, instanta va admite actiunea si va dispune desfacerea casatoriei.
Daca nu sunt indeplinite conditiile legale sau constata culpa exclusiva a reclamantului, instanta va respinge cererea.
Cel nemultumit va putea face apel sau recurs in termen de 30 de zile de la data cand i-a fost comunicata hotararea de
divort.

INCREDINTAREA COPILULUI MINOR – CUSTODIA

Dupa ce instanta pronunta desfacerea casatoriei, intervin mai multe probleme, printre care si incredintarea copiilor.
Sunt foarte multe cazurile in care din casatoria ce se desface au rezultat unul sau mai multi copii minori si se pune
problema incredintarii spre crestere si educare unuia dintre parinti. Merita precizat ca stabilirea culpei unuia dintre soti in
pronuntarea divortului nu prezinta importanta numai prin ea insasi pentru incredintatrea copilului minor. Acesta poate fi
incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele lui sunt in acest sens, considerandu-se ca un
sot rau (impotriva caruia s-ar fi pronuntat divortul) poate fi un parinte bun.
Raportul de ancheta sociala retine date privind conditiile in care este crescut minorul, cine si cu ce contribuie la ingrijirea,
cresterea, educarea lui, de care dintre parinti este atasat mai mult.
Criteriul dupa care se va ghida instanta este interesul copiilor minori, urmarindu-se factori precum: varsta copilului, sexul
acestuia, starea sanatatii lui, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala
pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti, interesul si grija manifestata de parinti in timpul convietuirii si dupa
despartirea in fapt, legaturile de afectiune stabilite intre copil si fiecare dintre parinti, starea sanatatii parintilor, profilul
socio-moral al parintilor, conditiile pe care parintii le pot oferi, etc…
Daca exista mai multi copii, instanta va decide pentru fiecare in parte, in functie de interesele superioare ale fiecaruia.

Pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este obligata sa ii asculte pe parinti, sa
solicite un referat din partea autoritatii tutelare de la domiciliul fiecaruia dintre soti (daca la desfacerea casatoriei nu mai
locuiau impreuna) si, daca minorul a implinit 10 ani va fi audiat si el. In general, parintii se invoiesc asupra incredintarii
copilului, dar aceasta invoiala trebuie incuviintata de instanta. Numai in cazuri exceptionale copilul poate fi incredintat unor
rude sau altor persoane.

In cazul in care un copil a fost incredintat unui parinte, celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu
copilul, dar si el trebuie sa vegheze la cresterea, educarea, pregatirea profesionala a fiului sau.

PENSIA DE INTRETINERE (PENSIA ALIMENTARA)

Parintii trebuie sa contribuie deopotriva la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului
lor. Este inca un aspect avut in vedere de instanta in hotararea de divort, chiar daca partile nu au facut cerere in acest
sens. In lipsa unei intelegeri intre parti, instanta va stabili pensia de intretinere sub forma unei cote procentuale din
retributia lunara a debitorului si in acest sens se va lua masura infiintarii unei popriri pentru aceasta parte de salariu. Art.
94 din Codul familiei stabileste urmatoarele cote : pana la o patrime din castigul din munca pentru un copil, o treime
pentru doi si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. In cazul in care debitorul nu are nici un fel de venituri, procentele de
mai sus se vor calcula raportate la salariul minim pe economie.
In stabilirea pensiei de intretinere se va tine cont si de un alt aspect, si anume acela daca debitorul mai are in intretinere
alti copii (de exemplu, daca din casatoria ce se desface a rezultat un copil, iar sotul care va plati pensie mai avea un copil
din casatorie, atunci debitorul nu poate fi obligat sa plateasca mai mult de o treime pentru ambii copii).
Totodata, daca situatia se schimba (nevoile copilului cresc, posibilitatile materiale ale debitorului cresc sau scad), se
justifica introducerea unei actiuni de majorare sau de reducere a pensiei de intretinere atat de catre minor (prin tutore,
care poate fi unul dintre parinti), cat si de catre debitor, dupa caz.

Merita precizat ca actiunile in justitie pentru obligarea unuia dintre parinti la plata pensiei de intretinere (inclusiv reducere
sau majorare) sunt scutite de taxa de timbru. Exista si un mod de contrangere la indeplinirea acestei obligatii, deoarece
art. 305 din Codul penal prevede in alineatul 1, litera c) ca neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere stabilite pe cale
judecatoreasca se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda. Actiunea penala se pune in miscare la
plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, iar daca partile nu s-au
impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia, pronunta
impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

LEGATURA CU COPILUL A SOTULUI CARUIA NU I-A FOST INCREDINTAT  COPILUL

Principalele modalitati de exercitare a dreptului de a avea legaturi cu copilul sunt vizitarea copilului la locuinta parintelui
caruia i-a fost incredintat, lasarea copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, vizitarea copilului la
scoala, petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti.
Se poate stabili un program de vizitare ce urmeaza a fi agreat si de catre instanta.

PASTRAREA NUMELUI DOBANDIT PRIN CASATORIE

In timpul divortului, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa
divort, sau va reveni la numele avut anterior.
In lipsa acordului celuilat sot, sotul care si-a schimbat numele va putea pastra numele dobandit prin casatorie, doar cu
acordul instantei daca exista motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-
un domeniu – cantaret, avocat, notar, medic, actor, etc).

PARTAJUL – IMPARTIREA BUNURILOR COMUNE

Art. 36 din Codul familiei arata ca, la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora.
Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca.
Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine bun comun care
va fi partajat 50%-50%.  Nu se supun paratjului bunurile proprii ale unuia dintre soti.
Sotul care considera ca i se cuvine o cota mai mare de 50% va trebui sa probeze acest lucru.
Actiunea de partaj poate fi introdusa odata cu cererea de divort, dar si mai tarziu, deoarece este o actiune imprescriptibila,
prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort pana la introducerea cererii de partaj.
Cel mai aprig disputat aspect atunci cand se face un partaj al bunurilor comune, avand in vedere ca si relatiile dintre parti
sunt adesea tensionate, este criteriul dupa care se realizeaza. Literatura si practica judiciara s-au pronuntat in sensul
potrivit caruia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa dobandirea si
conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in
proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si cu atat mai putin asupra unui anumit bun.
Contributia sotilor este o chestiune de fapt si se poate dovedi prin orice mijloc de proba. In stabilirea aportului fiecarui sot
se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor. In stabilirea
contributiei la dobandirea bunurilor comune se va tine seama, daca este cazul, si de imprejurarea ca o anumita perioada
sotii au trait separati in fapt.

Costuri partaj:

  • taxa de timbru de 19 lei daca sotii cad de acord asupra valorii bunurilor si asupra cotei de 50% instituita prin lege.
    Daca unul dintre soti contesta valoarea bunurilor sau cere o cota mai mare de 50%, va plati o taxa de 19 lei +% din valoare
    contestata/ceruta.
  • timbru judiciar de 0,3 lei
  • onorariu avocat

BUNURILE PROPRII

Conform legii, sunt considerate bunuri proprii ale unuia dintre soti si care NU vor face obiectul partajului:

  1. bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
  2. bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut
    ca ele vor fi comune;
  3. bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti;
  4. bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele
    artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
  5. indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
  6. valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
    De pilda, daca unul din viitorii soti este proprietarul locuintei in care sotii vor locui impreuna iar, pe parcursul casniciei,
    sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta, etc), sotul proprietar nu trebuie sa-
    si inchipuie ca in urma partajului risca sa “piarda” propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun
    propriu, deoarece a fost dobandit inaintea casatoriei, sotul celalalt putand avea, cel mult, un drept de creanta asupra
    cheltuielilor facute cu imbunatatirile.

ROLUL AVOCATULUI LA DIVORT / PARTAJ

In procesul de divort, fiecare dintre soti poate fi asistat de catre avocat. Legea nu obliga ca sotul sa fie asistat, dar este
recomandabil mai ales in situatia in care persoana respectiva nu este familiara cu procedura civila.
Un avocat nu poate asista ambii soti in procesul de divort, atat in cazul in care ei sunt de acord sau in caz de neacord. In
schimb, la cererea lor le poate acorda consultanta juridica in privinta pasilor de urmat in proces.
Fiecare dintre soti, poate fi reprezentat in procesul de divort, daca se afla in una din urmatoarele situatii: executa o
pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate.
Avocatul:
- va asculta pe sotul care doreste sa divorteze;
- il va informa pe acesta cu privire la drepturile sale legale;
- il va informa pe client cu privire la sansele reale de a obtine ceea ce isi doreste;
- va strange documentele prezentate de client;
- va redacta cererea de divort;
- va asista partea in fata instantei de judecata, sustinand cu mijloace legale drepturile si interesele legitime ale clientului;
- va formula cereri in numele si in interesul clientului
- poate legaliza hotararea instantei (hotararea pe care o primiti acasa nu are valoare juridica, avand doar rol de informare).

SFATURI UTILE

  • aveti obligatia sa depuneti personal cererea de divort la judecatorie;
  • aveti obligatia sa va prezentati personal in fata instantei de judecata care solutioneaza cererea de divort. Daca va aflati in
    imposibilitatea de a va prezenta personal din motiv de boala sau va aflati in executarea unei pedepse privative de libertate,
    sunteti pus sub interdictie sau aveti resedinta in strainatate, puteti fi reprezentat prin avocat. Lipsa reclamantului conduce
    la respingerea cererii ca nesustinuta;
  • aveti un comportament civilizat fata de sot/sotie, fata de avocati si fata de instanta de judecata;
  • vorbiti doar cand instanta va da cuvantul si raspundeti la obiect;
  • angajati-va avocat: atat cererile, cat si procedura va vor crea dificultati sau veti pierde unele drepturi prin nevalorificare. In
    special incredintarea copiilor si partajul ridica probleme complexe, motiv pentru care alaturi de avocatul Dvs. cresc
    sansele de reusita.

, , , , , ,

  1. Nu sunt comentarii.
(nu va fi publicat)

  1. Încă nu există trackback-uri.